În ultimul an, zeci de Ocoale Silvice, private și de stat, au primit amenzi de milioane de lei pentru că nu au păzit pădurile pe care le administrează și acestea au devenit astfel o pradă ușoară pentru hoții de lemn.
În termeni tehnici, sancțiunile au fost pentru „funcțiile nerealizate ale pădurii – ecologice, economice și sociale”. Adică, beneficiile pierdute de noi toți din cauza tăierilor ilegale.
Acum, Ocoalele Silvice pot scăpa de aceste sancțiuni după o nouă interpretare a unui articol din Codul Silvic, interpretare pe care au făcut-o recent deputații din Comisia pentru Agricultură.
Această interpretare vine în contextul în care România se află în continuare în procedură de infringement, riscând sancțiuni usturătoare din partea Uniunii Europene pentru tăierile ilegale și managementul ineficient al pădurilor incluse în arii protejate.
- Garda Forestieră susține că interpretarea Codului Silvic este nelegală și-i acuză pe cei din Comisia de Agricultură că instigă Ocoalele Silvice la nerespectarea legii.
- În schimb, Federația Sindicatelor Silva susține că la nivel public este întreținută o campanie de denigrare a silvicultorilor, dar nu explică cine plătește pentru că pădurile nu sunt păzite.
23 februarie 2026. Federația Sindicatelor Silva trimite o adresă Comisiei de Agricultură și Silvicultură din Camera Deputaților prin care îi solicită să interpreteze aplicarea Codului Silvic cu privire la responsabilitatea celor care se ocupă de paza pădurii și a amenzilor pe care aceștia le riscă dacă nu păzesc pădurea.
În 2025, după lungi dezbateri și negocieri, în Monitorul Oficial a fost publicat noul Cod Silvic. Peste 160 de articole care definesc modul în care pădurea trebuie administrată, păzită, exploatată, dar și care sunt sancțiunile pe care hoții de lemn le riscă dacă fură din Fondul Forestier.
La capitolul prejudicii, pe lângă valoarea lemnului furat, a fost inclusă și „valoarea funcțiilor nerealizate ale pădurii”. Cu alte cuvinte, atunci când este descoperit un furt de lemne, anchetatorii calculează paguba compusă din valoare de piață a lemnului furat, la care se adaugă valoarea acestor funcții. Dacă pentru lemnul furat răspund hoții de lemn, pentru funcțiile nerealizate răspunde administratorul, care nu a reușit să protejeze pădurea și, deci, să respecte contractul de pază pe care și l-a asumat.
Funcţiile nerealizate ale pădurii sunt acele beneficii potenţiale ( ecologice, economice sau sociale) pe care pădurea ar putea să le ofere, dar nu le furnizează efectiv din cauza unor factori precum exploatarea necorespunzătoare şi excesiva, tăierile ilegale de arbori, incendii, poluarea aerului și a solului, sau managementul ineficient
Sentință Civilă, Tribunalul Bistrița Năsăud
Solicitarea de interpretare trimisă de Federația Silva vine în contextul în care în ultimul an și jumătate,valoarea amenzilor date pentru funcţiile nerealizate ale pădurii a ajuns la aproape 2,5 milioane de lei. Bani care conform legii ar trebui să fie virați la bugetul de stat, sau la fondul de ameliorare a fondului funciar cu destinație silvică”.
“În opinia noastră, (…) includerea valorii funcţiilor nerealizate ale pădurii în cazul răspunderii patrimoniale a personalului silvic, riscă să conducă la o asimilare nejustificată între regimul juridic aplicabil salariaţilor şi cel aplicabil autorilor faptelor contravenţionale sau penale”, au justificat cei de la sindicate solicitarea unui punct de vedere la Camera Deputaților.
I-am cerut președintelui Federației Silva, Silviu Geană, să ne explice ce a determinat organizația să reacționeze cu privire la aplicabilitatea Codului Silvic și cine consideră că ar trebui să plătească aceste funcții. Totodată, i-am solicitat să ne precizeze care este responsabilitatea administratorului de pădure, care a și semnat un contract de pază, în contextul furturilor de lemn.
Președintele Federației Silva nu a dorit să răspundă întrebărilor RISE, dar a solicitat “ca în perioada următoare și-n limita posibilităților să stabilim eventual o întâlnire pentru a clarifica aspectele menționate”.
De menționat că în cazul furturilor cu autori necunoscuți nimeni nu plătește nicio pagubă adusă pădurii. Cu alte cuvinte statul pierde atât valoarea lemnului furat, cât și valoarea pierdută din distrugerea pădurii care a rămas pradă hoților de lemn deși exista un contract de pază.
În iunie 2026, după câteva luni de dezbateri, Comisia pentru Agricultură din Camera Deputaților a răspuns celor de la Sindicat concluzionând că “legea nu prevede
stabilirea valorii funcțiilor nerealizate ale pădurii” și că “nici nu poate fi pretinsă achitarea acestora de către administratorul de fond forestier, ocoale silvice, sau de către personalul silvic din teren”.
Citeste continuarea pe
https://www.riseproject.ro/cum-pot-scapa-de-sanctiuni-cei-care-ne-pazesc-padurile/
Descoperă mai multe la KANOO
Abonează-te ca să primești ultimele articole prin email.





